Aderarea pune pe jar investitorii “exotici” – Revista Capital

• 

   

  Articol de Razvan Amariei

  Dupa 1 ianuarie 2007, va fi mai dificil pentru companiile offshore sa functioneze pe piata din Romania.

  Nu inseamna ca acestea nu-si vor putea atinge in continuare scopul, insa in cadrul unor structuri complexe de planificare financiara.

  Uniunea Europeana nu iubeste paradisurile fiscale, desi tolereaza, pe teritoriul sau sau in imediata vecinatate a acestuia, entitati ce pot fi incluse in aceasta categorie. Insula Man si Gibraltarul, in Marea Britanie, Andorra, Monaco, San Marino si Liechtenstein sunt primele pe lista. Vin apoi Luxemburg si Ciprul ba chiar si Olanda si Ungaria, toate oferind tot soiul de facilitati oamenilor de afaceri care isi stabilesc acolo sediul, dar nu desfasoara nici un fel de activitati economice pe teritoriul respectiv.

  Dar adevaratele “tax heavens” se gasesc, de obicei, in locuri mult mai exotice. Insule pierdute prin Marea Caraibelor, Oceanul Pacific sau cel Indian, de care nu auzim decat atunci cand participa la Olimpiada sau cand sunt lovite de vreo catastrofa naturala, ofera, contra unor taxe anuale modice, scutiri totale de impozite si, mai ales, discretie totala asupra celor implicati intr-o afacere si asupra tranzactiilor desfasurate de acestia. In total, se estimeaza ca exista, in toata lumea, circa un milion de companii cu sediul in paradisuri fiscale.

  “In mod normal, acestea nu ar trebui sa functioneze. Nu cred ca existe paradisuri fiscale bune sau rele, iar cand ni se spune ca ele sunt o salvare pentru zone care nu ar fi avut alte resurse pentru dezvoltare, suntem mintiti. In realitate, aceste enitati fiinteaza pentru ca s-a dorit asta de catre oamenii de afaceri ocidentali”, ne-a declarat un reputat profesor de economie de la Bucuresti. si analistul Ilie serbanescu crede ca paradisurile fiscale nu sunt necesare si ca, daca ar exista vointa politica, acestea ar putea fi restranse si chiar desfiintate, cel putin in Europa. “si in contextul amenintarii teroriste, existenta unor astfel de teritorii, unde se exercita un control redus sau chiar nici un fel de control, creeaza numai probleme”, spune el.

  Insa, cei care lucreaza in domeniu nu sunt la fel de vehementi. “Atitudinea aceasta negativa fata de offshore-uri este justificata intr-o oarecare masura, avand in vedere ca, dupa 1989, au avut loc, prin intermediul unor astfel de companii, numeroase fraude. Dar nu trebuie neglijate avantajele reale pe care le ofera aceste firme, integrate intr-o structura de planificare financiara internationala complexa”, explica Bogdan Minoiu, director general al Direct Tradepoint, companie specializata in planificare fiscala, inclusiv prin infiintarea si administrarea de companii offshore, si colaboratoare a societatii britanice Ocra Worldwide, unul dintre liderii mondiali ai pietei de profil.

  Printre atuurile celor care folosesc firme din paradisuri fiscale se numara, alaturi de fiscalitatea redusa si de confidentialitate, sistemele economice, politice si legislative stabile in care se opereaza (in unele state, de exemplu, legislatia economica nu a mai fost modificata de 30 de ani, iar in altele nicio banca nu a dat faliment in ultimul secol), lipsa controalelor valutare si regulamentele lejere. Nu trebuie uitate nici posibilitatea de a diversifica, fara nici o restrictie, obiectul de activitate al companiei, posibilitatea de a intra pe piata proprie ca firma straina, beneficiind, astfel, de o serie de facilitati, sau de a ascunde provenienta marfurilor prin prelucrarea acestora in zonele libere adiacente centrelor offshore.

  Dar o buna parte a acestor avantaje ar putea fi pusa in pericol de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. “Din acel moment, va fi mult mai dificil pentru o companie offshore sa lucreze in Romania, ea devenind tinta unor controale financiare mult mai drastice decat pana acum”, spune Bogdan Minoiu.

  Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), crede ca dificultati vor avea companiile provenind din locuri “prea exotice”. “Cele europene nu vor avea probleme. Fondurile de investitii cu care lucrez eu folosesc toate companii inregistrate in astfel de zone si nu stiu sa intampine vreo greutate. Problema este atunci cand semnezi tratate de evitare a dublei impuneri cu astfel de state si apoi strigi populist ca se face evaziune fiscala”, afirma el. La randul sau, presedintele Grupului pentru Economie Aplicata, Liviu Voinea, considera ca eventualele verificari suplimentare vor depinde foarte mult de cifra de afaceri. “In momentul in care nu bati la ochi, nu vei avea mari probleme”, spune el. Pentru afacerile mai mari, solutia va fi realizarea unor planificari fiscale cat mai complexe, care sa cuprinda si una sau mai multe companii offshore, dar care sa aiba, ca principal scop, alaturi de minimizarea taxelor, si respectarea legislatiei europene.

  TOT MAI MULTI BANI din “INSULE”

  RISCURI SI AVANTAJE
  “Atitudinea negativa fata de offshore-uri este justificata intr-o oarecare masura, avand in vedere ca, prin intermediul lor, au avut loc numeroase fraude. Insa, nu trebuie neglijate avantajele reale pe care le ofera aceste firme.”

  Bogdan Minoiu,
  director general Direct Tradepoint

  In ce ape se scalda offshore-urile noastre
  Companii ce detin in tara de origine doar un birou sau o casuta postala aduc in Romania miliarde de dolari

  STATISTICI

  O parte deloc neglijabila a investitiilor straine din Romania ultimului deceniu si jumatate a fost facuta prin intermediul unor companii inregistrate in paradisuri fiscale. De cealalta parte, se afla numerosii romani care fac afaceri prin offshore-uri. Cert este ca acest tip de firme joaca un rol important in economia autohtona.

  La 31 iulie 2006, erau inregistrate in Romania mii de companii avand ca actionari majoritari firme offshore. In 11 cazuri era vorba de societati din Antilele Olandeze (cu un capital social total de 563 de milioane de euro – locul opt in topul investitorilor), in 240 de situatii de firme din Insulele Virgine Britanice (capital social de 322 de milioane de euro – locul 14), iar in alte 11 cazuri, de companii din Insulele Marshall, capitalul social fiind, de aproape 40 de milioane de euro. Suma care aduce micutul arhipelag, format din 29 de atoli de coral si cinci insule, situat in Oceanul Pacific, la mijlocul distantei intre Australia si Hawaii, si cu o populatie de numai 60.000 de locuitori, pe locul 27 in clasamentul investitorilor in Romania.

  Nu lipsesc din top nici alte nume celebre pentru conditiile fiscale extrem de relaxate: Liechtenstein (168 de firme, 61 de milioane de euro capital social total), Panama (131 de firme, 14,7 milioane de euro), Gibraltar (38 de firme, 9,5 milioane de euro), Belize (15 firme, 9,2 milioane de euro capital social subscris la 31 decembrie 2005), Bermude (4 firme, 8,2 milioane de euro la sfarsitul anului trecut).

  Investitorii provenind oficial din doua dintre tarile Uniunii Europene, Cipru si Luxemburg, nu pot fi inclusi in acest clasament, dar nu sunt nici departe de el. Luxemburgul, care incearca sa-i atraga pe oamenii de afaceri sub sloganul “No tax heaven, but tax efficient” (“Nu paradis fiscal, dar eficienta fiscala”), este tara de origine a actionarilor majoritari a 361 de companii romanesti, cu un capital social subscris totalizand 153 de milioane de euro. Cat despre Cipru, acesta a fost paradis fiscal pana in 2001, iar companiile infiintate pana atunci au mai putut functiona sub un regim fiscal foarte bland pana in 2003. De atunci, insa, din cauza normelor impuse de Uniunea Europeana, toate firmele platesc o taxa pe profit de 10% (inca foarte putin comparativ cu majoritatea statelor occidentale). De aici provin participatiile majoritare in 2083 de firme autohtone (capital social de 525 de milioane de euro – locul 9 in topul investitorilor). Nu trebuie trecuta cu vederea nici Olanda (aflata pe primul loc in clasamentul investitorilor in Romania), care, in ciuda taxelor mari practicate, ofera o serie de alte facilitati, ceea ce face sa fie folosita drept filiera pentru diverse afaceri (inclusiv Rompetrol este inregistrat in Olanda). Totul sub rezerva ca o parte a actionarilor majoritari de origine cipriota, olandeza sau luxemburgheza prezenti in topul realizat de Registrul Comertului ar putea fi companii detinute de cetateni ai celor doua state sau chiar persoane fizice.

  “Dupa mine, astfel de companii offshore le folosesc cu precadere celor care au de gand sa se ocupe de afaceri care nu sunt suta la suta curate. Desigur, ei vor utiliza in argumentatia lor cuvinte ca libertate, liberalism, economie de piata, insa in realitate lucrurile stau cu totul altfel”, afirma analistul economic Ilie Serbanescu.

  Astfel de opinii nu sunt deloc singulare, si problema e cu atat mai serioasa cu cat mari investitori au venit in Romania prin intermediul unor astfel de firme. Este vorba, de exemplu, de Ispat Sidex SA (in 2001-2003, actionarul majoritar avea sediul in Antilele Olandeze), de Telemobil SA (furnizorul serviciului Zapp), detinut in proportie de 99,99% de Inquam (Romania) SA, o companie din Insulele Virgine Britanice, sau de santierul Naval Constanta (participatia majoritara fiind in acest caz detinuta de Resource International din Insulele Marshall).

  citeste mai departe in Capital.ro